Pragurile de clasificare
cresc din 2027. Care clienți
scapă de audit?

Pe 31 decembrie se fotografiază bilanțul, iar fotografia aceea decide în ce categorie intră firma un an întreg. Din 2027 pragurile de clasificare se schimbă, și se schimbă în sus. Ai trei luni ca să afli care dintre clienții tăi coboară o treaptă și scapă astfel de audit, de raportul conducerii sau de consolidare. Restul ediției e despre obligații care există deja și pe care puțini le-au pus în calendar.

„La vânzarea apartamentului plătești 12% din preț"

Zvonul: „Proprietarul unui apartament evaluat la 2 milioane de lei va fi nevoit să achite statului 240 000 de lei la vânzare." Fals. Cifra e greșită de două ori și jumătate, iar eroarea e una de bază: se confundă prețul cu câștigul.

Ce spune de fapt textul. Cota de 12% se aplică creșterii de capital, adică diferenței dintre prețul de vânzare și baza valorică a bunului, nu prețului de vânzare. Exemplul corect: apartament cumpărat cu 1,2 milioane, vândut cu 2 milioane. Creșterea de capital e 800 000 de lei. Impozitul e 12% din 800 000, adică 96 000 de lei, circa 4,8% din prețul de vânzare, nu 12%.

Ce se schimbă totuși, și e important. Astăzi, doar jumătate din creșterea de capital se include în venitul impozabil. Proiectul politicii fiscale pentru 2027 abrogă această reducere de 50%, deci creșterea s-ar impozita integral. Cota rămâne 12%. Ce dispare e deducerea. Pe exemplul de mai sus: azi impozitul ar fi 48 000 de lei, din 2027 ar fi 96 000. Dublu, dar tot departe de 240 000.

Pe cine nu vizează deloc. Locuința de bază rămâne scutită. Dacă vinzi locuința în care ai locuit și care e singura ta locuință, discuția nu te privește.

De ce s-a născut confuzia. Afirmația a fost lansată public pe 22 septembrie de Irina Vlah și distribuită pe Facebook, Telegram, TikTok și Instagram, apoi preluată de mai multe publicații. A fost demontată în aceeași zi de Stopfals.md, cu Marin Gospodarenco, director executiv al Centrului Analitic Economica. Mecanismul erorii e clasic: se ia cota corectă și se aplică pe baza greșită.

Atenție la o a doua capcană, în sens invers. Circulă și cifre din versiunea de consultare a proiectului, din iunie 2026, care vorbea despre o cotă de 15% și un prag de neimpozitare de un milion de lei la locuința de bază. Varianta aprobată de Guvern păstrează 12% și nu conține acel prag. Cine citează 15% citează un document depășit.

Și, ca de fiecare dată în această toamnă: pachetul fiscal 2027 e votat doar în prima lectură. Formularea corectă e „proiectul aprobat de Guvern prevede", nu „de la 1 ianuarie va fi".

👥 Cunoști un contabil ai cărui clienți vor să vândă un imobil? Trimite-i secțiunea asta pe WhatsApp — îl scutești de un calcul greșit.

Pragurile de clasificare a entităților cresc din 1 ianuarie 2027 📊

Legea nr. 86 din 21 mai 2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 231–234 din 4 iunie 2026, art. 228, modifică criteriile de mărime din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017. Se aplică de la 1 ianuarie 2027, ceea ce înseamnă că încadrarea se determină pe situația de la 31 decembrie 2026 pentru entitățile care folosesc anul calendaristic.

Pragul de active pentru microentități urcă de la 5,6 la 8,5 milioane de lei. Criteriul de personal rămâne neschimbat la toate categoriile. Armonizarea e cu Directiva (UE) 2023/2775.

Consecința practică e mai mare decât pare. Categoria determină setul de situații financiare aplicabil, obligația de a întocmi raportul conducerii, obligația de audit statutar și obligația de consolidare. O entitate care azi e mică și din 2027 devine microentitate scapă de o parte din ele, dar numai dacă știi asta la timp și îți construiești bugetul de servicii în consecință.

👥 Cunoști un contabil cu clienți aproape de pragul de audit? Trimite-i secțiunea asta pe WhatsApp — are trei luni să-i anunțe.

Plata unică pentru bugetari: 2 000–4 000 lei în octombrie, neimpozabilă 💵

Legea nr. 213 din 17 septembrie 2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 481–482 din 24 septembrie 2026, art. 501, promulgată prin Decretul nr. 781-X din 23 septembrie. În vigoare. Alocare totală: 585 milioane de lei.

Trei categorii și trei sume. 4 000 de lei pentru personalul didactic și de cercetare din instituțiile publice de învățământ și cercetare, care se achită în patru tranșe egale, începând cu octombrie 2026. 3 000 de lei, plată unică în octombrie, pentru personalul nedidactic din școli și pentru personalul din organizațiile teatral-concertistice. 2 000 de lei, plată unică în octombrie, pentru muncitorii calificați și necalificați din grupa ocupațională „H".

Condiția de eligibilitate: venitul mediu, raportat la o normă întreagă, să nu depășească 20 000 de lei. Venitul mediu lunar se calculează pentru perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026.

Tratamentul fiscal e cel care contează pentru tine. Plata nu se impozitează și nu se supune contribuțiilor: fără impozit pe venit, fără CAS, fără AOAM.

Curtea Constituțională: concedierea în perioada de probă nu trebuie motivată 🏛️

Decizia Curții Constituționale nr. 134 din 6 august 2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 475–476 din 23 septembrie 2026, art. 159. Sesizările nr. 219g/2025 și nr. 31g/2026 au fost declarate inadmisibile, deci norma rămâne în vigoare.

Norma vizată e art. 63 alin. (2), teza a doua din Codul muncii. Curtea a confirmat că angajatorul nu este obligat să motiveze în scris desfacerea contractului în perioada de probă pentru rezultat nesatisfăcător. Raționamentul: o cerință de motivare generală ar anula însăși rațiunea perioadei de probă, care e tocmai să permită evaluarea unui raport de muncă neconsolidat.

Dar Curtea a păstrat explicit o limită: instanța poate verifica dacă procedura simplificată a fost exercitată arbitrar sau contrar scopului ei, inclusiv dacă maschează motive discriminatorii, încalcă libertatea de asociere ori standardele pieței muncii. Citat din decizie: absența motivării „nu permite angajatorului să utilizeze perioada de probă în mod arbitrar sau contrar scopului acesteia".

Ajutorul de stat: plafonul de minimis e 300 000 EUR pe trei ani, iar depășirea se recuperează 🎁

Legea nr. 182 din 24 august 2026 cu privire la ajutorul de stat, publicată în Monitorul Oficial nr. 456–459 din 17 septembrie 2026, art. 481. Elaborată de Consiliul Concurenței, armonizare cu acquis-ul UE.

Plafoanele de minimis, pe trei ani fiscali: 300 000 EUR pentru întreprinderi în general, 750 000 EUR pentru servicii de interes economic general, 50 000 EUR pentru sectorul agricol. Se creează un Registru central al ajutoarelor de minimis, iar ajutoarele individuale care depășesc echivalentul a 100 000 EUR devin publice. Legea introduce proceduri de monitorizare și de recuperare a ajutorului ilegal sau incompatibil, cu termene de prescripție aliniate la standardele europene.

Partea riscantă pentru clienții tăi: plafonul se calculează cumulat, pe toate formele de ajutor primite în trei ani fiscali (subvenții, scutiri, garanții, credite subvenționate). Depășirea atrage recuperare, cu dobândă.

În paralel, pe schema regională de ajutor pentru investiții, evaluarea indicatorilor se face anual, timp de trei ani consecutivi pentru IMM și cinci ani pentru întreprinderile mari. La neîndeplinire, facilitatea fiscală se suspendă, iar sumele acordate se recuperează cu dobândă.

SSM: plan de verificare a echipamentelor de muncă, pentru toți angajatorii 🔧

Proiect de ordin privind verificarea echipamentelor de muncă a căror securitate depinde de condițiile de instalare. Consultarea publică se închide azi, 30 septembrie. Intrarea în vigoare: la șase luni de la publicarea în Monitorul Oficial, deci ai timp, dar obligațiile sunt de tip sistem, nu de tip formular.

Ce cere: întocmirea și actualizarea unui plan de verificare cu datele de identificare ale fiecărui echipament, categoria, tipul și periodicitatea verificărilor. Trei tipuri de verificare: inițială (după instalare, înainte de prima punere în funcțiune și după reinstalare), periodică și excepțională (după accidente, fenomene naturale sau reparații capitale). Rapoartele se păstrează cinci ani, iar pentru instalațiile tehnice periculoase pe toată durata exploatării, și se prezintă Inspectoratului de Stat al Muncii la solicitare.

Cine verifică: pentru instalațiile tehnice potențial periculoase, organisme de inspecție acreditate conform SM EN ISO/IEC 17020. Pentru restul, persoane desemnate de angajator, cu cunoștințe și experiență relevante. Incompatibilitatea e explicită: nu pot fi operatorii sau cei care întrețin echipamentul verificat.

Tichetele de vacanță: se extinde lista documentelor care dau drept la deducere 🎫

Proiect de hotărâre de Guvern pentru modificarea HG nr. 693/2018, publicat pe 30 septembrie. Propune ca, pentru contribuabilii care aplică contabilitatea de angajamente, deducerea cheltuielilor cu tichetele de vacanță să fie posibilă, pe lângă factura fiscală, și în baza altor documente primare conforme Legii nr. 287/2017.

Același pachet modifică și HG nr. 93/2013 și HG nr. 141/2019.

14 octombrie nelucrătoare la Chișinău, termenul lunar pe 26

Ce e nou față de lunile trecute: octombrie aduce două lucruri pe care le ratezi ușor. Întâi, 14 octombrie e zi nelucrătoare la Chișinău: hramul localității, declarat de consiliul local, se consideră sărbătoare nelucrătoare. Contează la pontaj și la calculul salariului pentru angajații din municipiu, și nu se aplică uniform în țară, fiindcă fiecare localitate are hramul ei. Al doilea: 25 octombrie cade duminică, deci termenul lunar se mută pe luni, 26 octombrie.

O precizare pe compensațiile la energie, fiindcă te vor întreba angajații clienților: data corectă este 2 noiembrie, nu 1 octombrie. Ministerul Muncii a corectat public o declarație anterioară a ministrei Natalia Plugaru, dar titlurile cu data greșită circulă în continuare. Criteriile de eligibilitate nu sunt încă definitive: proiectul de hotărâre se prezintă până pe 13 octombrie.

Cum se calculează creșterea de capital la vânzarea unui imobil

Rubrica de azi urmează direct din Capcană, fiindcă e întrebarea pe care o vei primi cel mai des în lunile următoare: „cât plătesc dacă vând acum și cât dacă vând la anul?".

Ce se impozitează. Nu prețul de vânzare, ci creșterea de capital: diferența dintre suma încasată din vânzare și baza valorică a bunului. Baza valorică e, simplificat, ce a costat bunul la achiziție, ajustată cu cheltuielile care se adaugă legal la valoare. Dacă vinzi sub baza valorică, ai pierdere de capital, nu câștig, iar pierderile de capital au un regim propriu: nu se compensează cu orice fel de venit.

Cum se construiește baza valorică, în practică. Pleci de la prețul din actul de dobândire. Pentru un bun cumpărat, e prețul din contractul de vânzare-cumpărare. Aici e locul unde dosarul clientului decide totul: dacă actul de achiziție lipsește sau prețul declarat atunci a fost artificial mic, baza valorică e mică, iar câștigul impozabil iese mare. Un client care a cumpărat în 2011 cu un preț declarat sub cel real plătește azi impozit pe diferența pe hârtie, nu pe cea reală. Asta nu se mai poate repara la momentul vânzării.

Unde intră cota și unde intră deducerea. Creșterea de capital se determină prima dată. Apoi, în regimul actual, doar o parte din ea se include în venitul impozabil: jumătate. Abia pe suma rezultată se aplică cota de 12%. Ordinea operațiilor e sursa celor mai multe erori de calcul: cine aplică 12% direct pe preț greșește cu un ordin de mărime, iar cine uită de reducerea de 50% supraestimează impozitul de două ori.

Ce înseamnă asta pentru consilierea din următoarele luni. Proiectul pentru 2027 abrogă reducerea de 50%. Dacă se adoptă în forma aprobată de Guvern, aceeași tranzacție costă de două ori mai mult impozit după 1 ianuarie 2027 decât înainte. Pentru un client care oricum plănuia să vândă un imobil care nu e locuința lui de bază, momentul tranzacției devine o decizie cu impact financiar real. Nu îi spune să se grăbească: proiectul nu e lege, iar o vânzare forțată de calendar fiscal poate costa mai mult în preț decât economisește în impozit. Spune-i că există o fereastră, cât valorează în cifre pe cazul lui, și lasă-l să decidă. Și verifică-i dosarul de achiziție înainte de orice calcul.

Anunță reclasificarea în octombrie, nu în martie

Cel mai valoros lucru pe care îl poți vinde în trimestrul IV nu e o declarație depusă la timp, ci o reclasificare anticipată. Un client care află în martie că a devenit microentitate află prea târziu ca să-și fi ajustat bugetul. Unul care află în octombrie are trei luni în care poate lua decizii. Iar conversația despre categorie deschide natural discuția despre audit, consolidare și raportul conducerii, adică exact serviciile pe care le facturezi. Mesaj gata de copiat pentru clienți:

📋 Copiază mesajul pentru clienți

📋 Copiază mesajul cu un click și trimite-l azi clienților tăi.

Săptămâna asta a fost despre praguri și categorii: lucruri care par administrative până în momentul în care un client descoperă că nu mai are nevoie de audit și că i-ai spus cu trei luni înainte. Traducerea aceea, din cifre în consecințe, e partea din meseria ta pe care niciun formular nu o face singur.