Pachetul fiscal e votat, nu publicat. Inclusiv TVA la colete

⚠️ Capcana săptămânii

„De la 1 noiembrie, toate coletele din străinătate vor fi taxate cu 20% TVA plus 12 lei.”

Fals, în ambele jumătăți. Și chiar data de 1 noiembrie depinde de ceva ce nu s-a întâmplat încă: publicarea legii.

Prima jumătate. Nu „toate coletele”. Legea adoptată pe 22 octombrie introduce în Codul fiscal un regim special pentru vânzările la distanță de bunuri importate, comandate de la comercianți (B2C), cu o valoare intrinsecă de până la 150 de euro per trimitere. Trimiterile între persoane fizice sub 150 de euro, cadourile incluse, rămân scutite în condițiile legislației în vigoare: Poșta Moldovei a precizat acest lucru explicit pe 23 octombrie. Pentru coletele peste 150 de euro nu se schimbă nimic: se aplică în continuare legislația vamală și fiscală în vigoare. Deci criteriul nu e „colet din străinătate”, ci natura tranzacției: comercială sau nu.

A doua jumătate. Taxa de gestionare de 12 lei nu începe în noiembrie. Moldpres a scris pe 22 octombrie, relatând votul: „De la 1 noiembrie, va fi introdus un regim special de TVA, precum și o taxă de 12 lei pentru fiecare colet.” Textul adoptat spune altceva: taxa, noul art. 92¹ din Codul fiscal, nu e printre excepțiile de la art. XVIII al legii, deci intră odată cu majoritatea prevederilor, la 1 ianuarie 2027. Exact asta a anunțat pe 23 octombrie și Poșta Moldovei, operatorul care o va încasa.

Și data de 1 noiembrie. Art. XVIII alin. (1) lit. d) din lege spune că prevederile despre colete „intră în vigoare la 1 noiembrie 2026”. Dar nu e o lege separată: e Legea nr. 247 din 22 octombrie 2026, adică tot pachetul fiscal, nepublicat la data redactării. Potrivit art. 76 din Constituție, legea intră în vigoare la data publicării sau la data prevăzută în textul ei, iar nepublicarea ei atrage inexistența legii. Dacă apare în Monitorul Oficial până pe 1 noiembrie, TVA pe colete se aplică de la 1 noiembrie. Dacă apare mai târziu, nu se poate aplica înainte de publicare.

Recalculează și exemplul care circulă. Pentru un produs de 500 lei, presa a dat „612 lei” ca preț final din noiembrie: 500 + 100 (TVA 20%) + 12. Cum taxa de gestionare începe în ianuarie, cifra corectă pentru noiembrie, dacă legea e publicată la timp, e 600 lei, nu 612. Cei 612 lei sunt prețul din ianuarie.

De ce s-a născut confuzia: o singură lege, două date. În proiectul Guvernului, TVA pe colete avea data de 1 octombrie 2026. A fost mutată la 1 noiembrie în lectura a doua, după ce ministra Finanțelor anunțase pe 29 septembrie că mediului de afaceri i se mai acordă o lună ca să-și pregătească sistemele informatice. Taxa de gestionare, introdusă în aceeași lege, a rămas pe regula generală: 1 ianuarie 2027. Relatările din ziua votului le-au pus pe amândouă la 1 noiembrie.

Mecanismul e un regim special într-un capitol nou, al 10-lea, al titlului III din Codul fiscal, cu plafonul de 150 de euro valoare intrinsecă per trimitere. Vânzătorul străin lucrează printr-un intermediar înregistrat în Moldova, care achită TVA în termen de 30 de zile din momentul punerii mărfii în liberă circulație. Dacă regimul acesta nu se folosește, TVA o plătește destinatarul, direct sau prin cel care prezintă coletul în vamă, tot în cel mult 30 de zile. Reține: e textul adoptat, încă nepublicat.

👥 Cunoști un contabil cu clienți care comandă marfă online din străinătate? Trimite-i secțiunea asta pe WhatsApp — îl scutești de un mesaj greșit către clienți.

📋 Ce s-a mai schimbat

Adoptat · nepublicat

Pachetul fiscal 2027 a trecut lectura finală, dar nu e încă lege 📜

Parlamentul a adoptat pe 22 octombrie 2026, în lectură finală, pachetul de politici fiscale și vamale pentru 2027: Legea nr. 247, „pentru modificarea unor acte normative (simplificarea legislației fiscale și vamale)”. În lectura a doua, deputații au depus aproape 70 de amendamente, iar mediul de afaceri și alte părți interesate, peste 100 de propuneri; o parte au fost acceptate, iar amendamentele opoziției puse la vot în plen au fost respinse. Ministerul Finanțelor estimează un efect de 5,1 miliarde de lei la buget: circa 820 milioane din impozitul pe venit și taxa pe vicii, 1,6 miliarde din TVA, 2,7 miliarde din accize.

Ce te privește direct, ca cifre votate: scutirea personală anuală crește de la 29.700 la 40.020 lei, iar pentru anumite categorii (persoane cu dizabilitate din copilărie, participanți la acțiuni de luptă, Cernobîl) la 46.680 lei. Scutirea pentru persoane întreținute urcă de la 9.900 la 11.040 lei. La 12% impozit pe venit, un angajat cu scutire personală completă câștigă până la 1.238,40 lei pe an, adică circa 103 lei pe lună. Important: mecanismul scutirilor se păstrează și se ajustează, nu se înlocuiește.

Dividendele din profiturile obținute începând cu 2027 se impozitează cu 8%, față de 6%; pentru dividendele din profiturile anilor anteriori rămâne 6%. Persoanele juridice din activități financiare și de asigurări plătesc impozit pe venit de 18% pentru anul fiscal 2027. Câștigul de capital se impozitează cu 12%, iar la jocurile de noroc și loterii apare o taxă de viciu de 6% pe sumele puse de participanți. Cota 0% pe profitul nedistribuit se prelungește până în 2029, cu plafonul de eligibilitate dublat la 200 milioane de lei (cifră de afaceri sau total active, până la 249 de angajați). La imobil, cota de 0,8% se aplică doar valorii care depășește 4 milioane de lei: pentru o locuință de 5 milioane, impozitul se calculează pe 1 milion, adică 8.000 lei.

Datele de intrare în vigoare nu sunt una singură, și aici se greșește cel mai des. Majoritatea prevederilor, inclusiv taxa de 12 lei pe colet: 1 ianuarie 2027. Regimul de TVA pentru colete: 1 noiembrie 2026, dacă legea e publicată până atunci. TVA redusă de 8% la gazul natural pentru consum casnic, până la 150 m³ lunar per punct de consum: 1 aprilie 2027. Date diferite în aceeași lege, nu le amesteca. Cerealele și culturile oleaginoase rămân la 8% până la 31 decembrie 2027 și trec la 12% din 1 ianuarie 2028. TVA la HoReCa urcă de la 8% la 12% din 2027. Totul însă condiționat de promulgare și publicare în Monitorul Oficial.

Când apare textul? Am verificat Monitorul Oficial în dimineața asta: legea nu e publicată. Ultimele trei numere, 520-523 din 22 octombrie, 524-527 din 23 octombrie și 528-530 din 27 octombrie, nu conțin niciun act care să modifice Codul fiscal. Un reper pentru așteptări: legile publicate în numărul din 23 octombrie fuseseră adoptate pe 24 septembrie și 2 octombrie, deci un decalaj de trei-patru săptămâni între adoptare și publicare. Dacă se ține ritmul acesta, textul pachetului ar urma să apară pe la mijlocul lui noiembrie, adică după 1 noiembrie, data pe care chiar legea o dă coletelor. E o observație pe un singur număr, nu o regulă, dar e mai bună decât nimic când îți planifici luna.

Ghișeul unic de raportare trece pe o versiune nouă, planificată pentru 1 noiembrie 🖥️

Serviciul Fiscal de Stat a anunțat pe 13 octombrie că Ghișeul unic de raportare „va fi migrat pe o platformă tehnologică nouă” și va avea „o interfață modernizată, mai intuitivă și mai ușor de utilizat”. Lansarea noii versiuni „în mediul de producție este planificată către data de 1 noiembrie 2026”. Printre obiective, SFS enumeră simplificarea navigării, organizarea informațiilor și „creșterea securității și stabilității platformei”.

Ce rămâne la fel, textual: „modul de îndeplinire a obligațiilor de raportare fiscală” rămâne accesibil, iar „modificările vizează în principal aspectul și organizarea interfeței”. Deci aceleași rapoarte, dar unele lucruri nu vor mai fi unde te-ai obișnuit să le găsești.

Nu există, la data redactării, un anunț despre o fereastră de mentenanță sau indisponibilitate la trecere. SFS cere contribuabililor să urmărească pagina oficială pentru informațiile despre implementare, deci anunțul poate apărea. Și octombrie a avut deja întreruperi: mentenanță la Ghișeul unic pe 15 octombrie, SIA e-Factura indisponibilă pe 20–21 octombrie și Cabinetul personal perturbat de atacurile cibernetice, restabilit pe 26 octombrie.

Salariul minim de 7.600 lei: convenție între parteneri sociali, nu hotărâre de Guvern 💼

Pe 7 octombrie 2026, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) și Confederația Națională a Patronatului din Moldova (CNPM) au încheiat o convenție colectivă bipartită la nivel național: salariul minim în unitățile din sectorul real al economiei urcă la 7.600 de lei lunar de la 1 ianuarie 2027. Salariul minim în vigoare acum e de 6.300 de lei.

Aici e distincția care contează: convenția nu leagă orice angajator din sectorul real. Sub incidența ei cad angajatorii și salariații care și-au împuternicit reprezentanții la negocieri, plus cei care aderă ulterior; președinta CNPM, Ana Groza, a spus că se va aplica membrilor confederației. Salariul minim pe țară îl stabilește Guvernul, prin hotărâre, după consultarea CNSM și CNPM, și e obligatoriu pentru toți angajatorii. Ministra Muncii, Natalia Plugaru, declara pe 15 octombrie: „Cu siguranță, va fi o creștere de la 6.300, dar mai durează câteva săptămâni până venim cu comunicare în această direcție.” Tot ea: „Ca Guvern, ne-am propus să ajungem la un salariu minim de 10.000 de lei până în anul 2030.” Potrivit TVR Moldova, decizia pentru 2027 urmează să fie anunțată până la sfârșitul anului, după evaluarea impactului asupra bugetului.

Inflația anuală a ajuns la 8,6%: contează pentru bugetele pe care le închei acum 📈

Biroul Național de Statistică a confirmat o rată anuală a inflației de 8,6% în septembrie 2026, față de ținta Băncii Naționale de 5% (±1,5 puncte procentuale). Pe componente: alimente +5,1%, produse nealimentare +9%, servicii +12,6%. Rata de bază a BNM e la 9%, iar următoarea ședință de politică monetară e pe 5 noiembrie.

Serviciile cresc cel mai repede, iar asta se vede direct în costurile administrative ale clienților tăi: chirii, utilități, abonamente, servicii profesionale. Separat, directorul ANRE a spus pe 13 octombrie, la Moldova 1, că „inevitabil” va avea loc o ajustare a prețului la energia electrică, fără să dea o cifră; pe 21 octombrie a estimat-o la „până în 15%”. Atenție la registru: sunt declarații, nu o decizie. Energocom a cerut ajustarea, iar ANRE a precizat pe 23 octombrie că publicarea cererii nu înseamnă că prețurile pentru consumatorii casnici se modifică automat. Tarifele la gaz și energie termică au fost însă deja majorate de ANRE, cu aplicare din 1 octombrie 2026.

Controalele operative ale SFS: ce verifică și cât costă 🔍

Serviciul Fiscal de Stat a anunțat pe 5 octombrie controale prin metoda verificării operative și în octombrie, inițiate prioritar pe baza analizei riscurilor și desfășurate inopinat. Se verifică: eliberarea bonurilor la decontările în numerar, utilizarea echipamentului de casă și de control, declararea corectă și integrală a veniturilor și documentele care confirmă proveniența legală a mărfurilor.

Ultimele rezultate publicate, pentru septembrie 2026: circa 710 acțiuni de control, încălcări în 458 de cazuri, sancțiuni fiscale de 1,54 milioane de lei și contravenționale de 489,9 mii de lei, adică circa 2,03 milioane de lei în total. Totalul e suma noastră: SFS publică separat cele două tipuri de sancțiuni. Dacă vezi în presă o comparație între luni, verifică întâi dacă se măsoară același lucru.

Temeiul sancțiunilor pe care le vezi cel mai des. Art. 254 alin. (1) din Codul fiscal: încasarea numerarului fără utilizarea echipamentului de casă și de control se sancționează cu amendă de la 5.000 la 15.000 de lei, potrivit Bazei generalizate a practicii fiscale a SFS. Pentru dările de seamă, art. 260 alin. (1) sancționează nerespectarea modului de întocmire și de prezentare cu 500 până la 1.000 de lei pentru fiecare dare de seamă, dar nu mai mult de 10.000 de lei pentru toate, în cazul contribuabililor de la art. 232 lit. a) și c).

👥 Cunoști un contabil cu clienți cu încasări în numerar? Trimite-i secțiunea asta pe WhatsApp — îl scutești de o amendă care se putea evita.

⏳ Termene

Termene: 26 octombrie (ieri), 1 noiembrie, 25 noiembrie

Excepția de la 26 octombrie: atacurile cibernetice. SFS a anunțat pe 26 octombrie că, „în contextul atacurilor cibernetice recente asupra infrastructurii guvernamentale”, au existat dificultăți la accesarea serviciilor din Cabinetul personal al contribuabilului, iar funcționalitatea lor „a fost restabilită”. Contribuabilii afectați trebuie să își onoreze obligațiile „în termen de până la finele zilei următoare celei în care a fost restabilită funcționalitatea serviciilor electronice”. Cum anunțul e din 26 octombrie, termenul acesta expiră cel târziu la finalul zilei de azi, 27 octombrie. Cine nu și-a onorat obligațiile din cauza întreruperii nu va fi sancționat: potrivit art. 240 lit. d) din Codul fiscal, procedura de examinare a încălcării fiscale nu poate fi inițiată. SFS precizează însă că situația se verifică la eventualele controale fiscale, pentru fiecare caz în parte, deci păstrează dovezi că n-ai putut depune.

Consultări publice deschise acum pe particip.gov.md, toate ale Ministerului Finanțelor: proiectul hotărârii Guvernului pentru modificarea unor hotărâri (ce vizează domeniul vamal), comentarii până pe 3 noiembrie; proiectul de lege privind organizarea și funcționarea Consiliului Fiscal al Republicii Moldova, până pe 10 noiembrie; ordinul de completare a Standardelor Naționale de Contabilitate pentru Sectorul Public, până pe 16 noiembrie. Consultările pe simplificarea legislației fiscale și vamale și pe modificarea Standardelor Naționale de Contabilitate s-au închis în august.

⏰ DoxScan explică

Cum funcționează de fapt cererea de scutiri

Odată publicată legea, scutirile cresc de la 1 ianuarie 2027, și prima întrebare care va veni de la clienți e „trebuie să depună angajații cereri noi?”. Răspunsul scurt, așa cum citim noi regulamentul: nu pentru schimbarea cuantumului. Răspunsul util cere să știi cum e construit mecanismul.

Baza legală are două niveluri. În Codul fiscal: art. 33 reglementează scutirea personală, art. 34 scutirea pentru soț sau soție, condiționată de faptul că celălalt soț nu beneficiază de scutire personală, iar art. 35 scutirile pentru persoane întreținute, cu criteriile de la alin. (2). Procedura efectivă e în Hotărârea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014, care aprobă „Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către angajator în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător, aferente muncii prestate”. Tot acolo e și modelul cererii, în anexa nr. 6.

Cine depune și când. Potrivit pct. 17 din Regulament, angajatul depune cererea la angajator cel târziu la data stabilită pentru începerea lucrului, însoțită de documentele justificative. Regula care provoacă cele mai multe recalculări e la pct. 18: scutirile se acordă sau se anulează începând cu luna următoare celei în care a fost depusă sau retrasă cererea. Deci o cerere depusă pe 3 martie nu produce efecte în martie: produce efecte din aprilie.

Ce se întâmplă când se schimbă ceva în timpul anului. Pct. 22 cere o cerere nouă, semnată, în termen de 10 zile de la schimbare, cu documente justificative, atunci când se modifică mărimea scutirii la care are dreptul angajatul sau datele lui generale: nume, cod fiscal, adresă. Se naște un copil, soțul își pierde dreptul la scutire personală, o persoană întreținută nu mai îndeplinește criteriile: cerere nouă, 10 zile, efect din luna următoare. O majorare a cuantumurilor prin lege e altceva, dar aici textul nu e complet limpede. Pct. 22 enumeră cazurile în care se depune cererea nouă: angajatul obține sau pierde dreptul la o scutire, obține sau pierde dreptul la scutirea personală majoră, își schimbă numele sau codul fiscal. Majorarea sumelor prin lege nu e în listă, iar SFS a scris în Baza generalizată a practicii fiscale (poziția 29.2.3.35) că Regulamentul „stabileşte expres cazurile” în care cererea nouă e obligatorie. De aici lectura noastră: noul cuantum se aplică de la intrarea în vigoare, fără cereri noi. Totuși, prima frază a pct. 22 vorbește larg despre situația în care „se schimbă suma scutirilor la care are dreptul angajatul”, iar SFS a cerut cereri noi atunci când o modificare a legii a dat sau a luat dreptul la scutirea pentru persoane întreținute (poziția 29.2.3.28). Dacă vrei certitudine pentru 1 ianuarie 2027, confirmă punctul acesta la SFS după publicarea legii.

Supapa pentru ce s-a pierdut pe parcursul anului e declarația anuală cu privire la impozitul pe venit, forma CET18: persoana fizică își revendică în declarația anuală totalul scutirilor la care avea dreptul, inclusiv pe cele neacordate de angajator pentru că cererea a venit târziu. Practic: dacă un angajat vine în octombrie și spune că avea dreptul la scutire pentru o persoană întreținută din februarie, tu îi acorzi scutirea din noiembrie, iar diferența pe februarie–octombrie o recuperează el, prin CET18. Spune-i asta din prima, altfel va crede că a pierdut banii.

Ce ar trebui să faci concret acum

1. Verifică azi dacă dările de seamă lunare și plățile cu termen 26 octombrie au fost depuse pentru toți clienții. Ce n-a putut fi depus din cauza Cabinetului personal căzut se depune până la finalul zilei de azi, fără sancțiune; pentru restul, calculează majorarea de întârziere începând cu 27 octombrie.
2. Trimite înainte de 1 noiembrie un mesaj clienților care comandă marfă de la comercianți din străinătate, explicând că TVA de 20% va privi doar comenzile comerciale de până la 150 de euro per trimitere, nu trimiterile între persoane fizice, și că data exactă depinde de publicarea legii.
3. Intră pe Ghișeul unic de raportare în primele zile din noiembrie și refă traseul până la formularele tale lunare, ca să nu descoperi meniurile mutate pe 25 noiembrie.
4. Pregătește un scenariu de buget 2027 pe cifrele votate pe 22 octombrie, marcat explicit „proiect adoptat, nepublicat în Monitorul Oficial”, și nu modifica încă nimic în programul de salarizare.
5. Rulează pentru clienții din sectorul real două variante de buget salarial 2027: una la salariul minim de 7.600 lei, una la cifra pe care o va stabili Guvernul.
6. Fă la clienții cu încasări în numerar o verificare rapidă pe bonul fiscal, starea echipamentului de casă și documentele de proveniență a mărfii, înainte de un control operativ.

💡 Sfatul ediției

Rolul tău săptămâna asta e să încetinești, nu să accelerezi

Cele mai scumpe greșeli din noiembrie nu vor veni din necunoașterea legii, ci din aplicarea ei prea devreme. Un client care crește prețurile la restaurant de la 1 noiembrie pentru că „TVA urcă la 12%” pierde clienți două luni degeaba și riscă o corecție de preț în ianuarie, când crește efectiv. Mesaj gata de copiat pentru clienți:

Pe lista noastră

• 📜Parlament: Legea nr. 247 din 22.10.2026, dosarul și textul adoptat — de citit articol cu articol; art. XVIII dă toate datele de intrare în vigoare
• 📦Poșta Moldovei: noi prevederi pentru comenzile online din străinătate — distincția B2C/C2C și data taxei de gestionare, 1 ianuarie 2027
• 📰Moldpres: Parlamentul a votat politica bugetar-fiscală pentru 2027 — relatarea din ziua votului; atenție, pune taxa de 12 lei la 1 noiembrie, nu cum spune legea
• 🖥️SFS: Ghișeul unic de raportare va avea o nouă interfață — anunțul din 13 octombrie despre migrarea planificată pentru 1 noiembrie
• 🔐SFS: Serviciile fiscale electronice sunt din nou funcționale — termenul pentru obligațiile ratate din cauza întreruperii și art. 240 lit. d)
• 📈BNS: Indicii prețurilor de consum, septembrie 2026 — sursa primară pentru inflația pe componente
• 💼CNSM: convenția colectivă pe salariul minim de 7.600 lei — comunicatul părții semnatare
• ⚖️SFS: domeniile controalelor operative în octombrie 2026 — ce se verifică luna asta și rezultatele din septembrie

Un gând de final

„Legile sunt ca niște cârnați. E mai bine să nu vezi cum se fac.”

— formula populară, atribuită de obicei lui Otto von Bismarck

Formula e atribuită frecvent lui Otto von Bismarck, dar cea mai veche consemnare documentată a ideii e din 1869 și îi aparține poetului american John Godfrey Saxe, într-o formă puțin diferită: legile, ca și cârnații, își pierd respectul pe măsură ce afli cum se fac. Exact genul de atribuire pe care o repetăm fără s-o verificăm niciodată.

Săptămâna asta ai văzut cum se face cârnatul: 70 de amendamente, peste 100 de propuneri din mediul de afaceri, o taxă cu două date de intrare în vigoare în funcție de cine o anunță. De aceea regula rămâne simplă: comentează procesul cât vrei, dar aplică numai textul publicat.